Am ajuns ieri seară în Piața Universității pe la 8 și nu mi-a venit să cred ce am văzut – erau cel puțin 300 persoane în jurul copacului – un cerc compact de oameni care cântau sub bagheta celor 10+ chitariști din centru.

Nu îmi venea să cred ce amploare prinsese ceva ce a pornit de la ideea că muzica lipsea din Piața Universității și că protestele deveniseră mult prea violente și politice, și că ne depărtam cu toții de adevăratul motiv pentru care am ieșit în strada – sentimentele amestecate de șoc, revoltă, tristețe sfâșietoare, solidaritate – provocate de tragedia de la #Colectiv.

Încercând să nu fiu arogant, am propus chitariștilor să ne mutăm lângă băncuțe unde puteau sta mai comfortabil, era și lumină pentru versuri și eram și un pic mai departe de zgomotul făcut de mașinile care treceau pe stradă. Acolo cântasem și primele două seri cu Alexandru Bălan. A urmat șocul #2 când am văzut că lumea s-a ridicat și s-au mutat disciplinat, fără să lase mizerie în urmă (!) de sub copac la băncuțe.

Oamenilor dragi care ați cântat – nu vă cunosc dar vă iubesc – ați creat un moment superb. Am văzut chipuri de oameni luminoși, cu ochii umezi, strângându-se în brațe și cântând.

Nu știu cine este tipul chitarist creț cu barbă care cânta doar în tricou dar era nevoie maximă de cineva ca el. Și-a asumat roul de MC și foarte bine a făcut: întâi s-au armonizat chitarele, apoi a îndemnat lumea să caute versurile și a dat startul simultan la Epilog. Să mai vii dude! We need you!

Nu pot să descriu în cuvinte cât de frumos a fost și filmarea e destul de proastă dar a fost de parcă au cântat și îngerii cu noi. Încercam să filmez și aveam ochii grei de lacrimi. A cântat toată lumea la unison. Și asta a fost doar o piesă.

Mi-ar plăcea să mai ieșim. În fiecare vineri. În București și în toată țara. Și în afară (am vazut oameni cântând pentru #ColectivUnplugged și la Köln, și la Constanța). Atât căt ne permite vremea. Și poate să găsim un loc adăpostit pe perioada iernii. Sau rămânem doar în stradă. Să fie un lucru obișnuit să ieșim din casă. În fiecare vineri. Să cântăm, să vorbim, să ne cunoaștem și să prindem glas pentru noua Românie pe care ne-o dorim.

#ColectivUnplugged nu are nevoie de organizatori sau de fețe. Este evenimentul nostru al tuturor. Este și ar trebui să rămână o întâlnire complet a-politică. Comemorativă. Pentru a ne auzi suferința, pentru a ne plânge morții, a ne ruga pentru supraviețuitori și a celebra viața.

However – dacă vă organizați în alte orașe, sau dacă doriți să vă implicați și pentru București – primesc cu drag mai mulți admini pe pagina Facebook.com/ColectivUnplugged – lasă-mi un mesaj în comentarii sau scrie-mi pe Fb.

Mă înclin. Attending?

Imaginea zilei #AgerpresFOTO – Persoane participă la concertul spontan #Colectiv Unplugged – https://t.co/dAtkjAPZRq pic.twitter.com/AP9WXX82K5

— AGERPRES (@agerpres) November 20, 2015